La Paşti
Era cu o zi înainte de Paşti, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii.
Se înnopta când am ajuns la Bârlad, la bunici. Ca de obicei, bunicii mă aşteptau în gară. Împreună am pornit spre casă. Întunericul ne învelea ca o plapumă.
Ajunşi acasă, am văzut roadele muncii bunicilor, care au lucrat tot anul la innoirea casei, dar a meritat.
Am aşteptat ca ceasul să bată miezul nopţii şi am plecat spre biserica din cartier. Am luat cu noi lumânări şi am aşteptat ca preotul să ne dea lumină.
Parcă atunci când cântam ”Hristos a înviat!”, şi eu înviam. Bunica mi-a zis:
- Dumnezeu lucrează asupra ta, de aceea te simţi aşa.
Pe la două noaptea, nu mai puteam lupta cu somnul, aşa că împreună cu părinţii am plecat spre casă. Cum în spatele nostru se adunaseră foarte mulţi oameni, cu greu am putut ieşi din acea aglomeraţie.
În acea seară am simţit ca am reînnodat relaţia mea cu Dumnezeu.
A doua zi dimineaţă m-am spălat cu apă în care am pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ pentru a fi sănătoasă şi a avea noroc tot anul. Apoi m-am dus în sufragerie unde mă aşteptau ca de obicei bunicii si cadourile iepuraşului de Paşti.
Dar mare mi-a fost mirarea când am vazut-o acolo şi pe mătuşa mea. A vrut să-mi facă o surpriză, căci nu o mai văzusem de un an. Mi-a spus că a vrut să ajungă mai devreme, dar pe şoseaua pe care venea cu maşina a avut loc un accident şi s-a circulat foarte greu.
După ce am deschis cadourile, am ciocnit ouă şi am mâncat din toate bunătăţile pe care bunicii le-au pregătit pentru noi.
A fost cel mai frumos Paşi pe care l-am sărbătorit până acum!
Popa Ioana Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu